Analiza execuției bugetare a orașului Călimănești pentru anul 2025, care urmează să fie supusă votului Consiliului Local în data de 28 mai 2026, conturează o imagine deloc simplă. La prima vedere, cifrele par încurajatoare, însă în spatele lor se ascund probleme serioase legate de gestionarea banilor pentru cheltuielile curente.
La finalul anului fiscal, orașul a înregistrat venituri totale de 94,4 milioane de lei și plăți de aproximativ 90,2 milioane de lei, ceea ce a dus la un excedent bugetar de peste 4,2 milioane de lei. Acest rezultat pozitiv este însă susținut aproape exclusiv de investiții.
Mai exact, secțiunea de dezvoltare, adică zona proiectelor și investițiilor a adus cei mai mulți bani: peste 68,7 milioane de lei încasați și aproximativ 64,6 milioane cheltuiți, generând aproape întreg excedentul. În schimb, partea de funcționare, cea care acoperă cheltuielile zilnice ale administrației, abia a închis anul pe plus, cu un excedent de puțin peste 47.000 de lei.
Problema reală apare atunci când ne uităm la datoriile acumulate. La finalul lui 2025, Călimăneștiul avea plăți restante de peste 7,6 milioane de lei, adică aproape dublu față de excedentul raportat. Cu alte cuvinte, deși pe hârtie există un surplus, în practică presiunea pe lichidități este semnificativă.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât peste 3,5 milioane de lei reprezintă arierate, adică datorii întârziate peste termenele legale. Dintre acestea, peste 2,7 milioane de lei sunt mai vechi de 120 de zile, iar aproximativ 691.000 de lei sunt facturi neachitate de mai bine de un an.
Pe partea de venituri, dependența de finanțările externe este evidentă. Din totalul încasărilor, doar 22,4 milioane de lei provin din taxe și impozite locale. Restul, adică peste 65 de milioane de lei, vin din subvenții și fonduri europene. Cele mai consistente sume au fost atrase prin Programul „Anghel Saligny” și prin proiecte finanțate din PNRR sau alte surse nerambursabile.
În același timp, Primăria Călimănești are de recuperat peste 4,5 milioane de lei de la contribuabili, majoritatea (circa 3,8 milioane) fiind datorii ale persoanelor fizice.
În ceea ce privește cheltuielile, direcția este clară: infrastructura a fost prioritară. Cea mai mare parte a banilor, peste 54,7 milioane de lei, a mers către locuințe, servicii și dezvoltare publică. Investițiile în transporturi au însumat aproximativ 5,8 milioane de lei.
Funcționarea aparatului administrativ la Călimănești a costat peste 5,5 milioane de lei, din care cheltuielile de personal au reprezentat aproape 4,5 milioane. În schimb, domenii precum educația și sănătatea au primit sume mult mai mici: 3,6 milioane de lei pentru învățământ și doar puțin peste 600.000 de lei pentru sănătate.
În ansamblu, execuția bugetară arată un oraș care reușește să atragă bani pentru dezvoltare, dar care se confruntă cu dificultăți reale în echilibrarea cheltuielilor curente și în plata la timp a obligațiilor.